
“O, brad frumos, cu cetina tot verde!” Azi cantam la poalele sale colinde din strabuni si il privim ca pe un simbol al iernii si al sperantelor nemuritoare. Dar care este adevarata poveste a bradului de Craciun?
Astazi, privim bradul ca pe o traditie adanc impamantanita. Dar adevarul este ca povestea bradului “modern” a inceput abia in secolul al XIX-lea, fiind importata din Germania. Germanii emigranti au purtat aceasta traditie, popularizand-o. In timpul razboiului Franco-Prusac, armata germana decora brazi de Craciun in cazarme si in spitalele de campanie. La inceputul secolului XX, bradul impodobit si luminat de astazi a aparut in biserici si in casele oamenilor de pe intreg mapamondul.
Totusi, o traditie atat de… speciala trebuie sa aiba origini mult mai vechi. Pentru a le afla, trebuie sa calatorim in timp, explorand trecutul indepartat al primelor secole de crestinism. De fapt, stabilirea datei de 25 decembrie pentru a sarbatori Craciunul, Nasterea Mantuitorului Hristos, a fost o conventie. Prima mentiune istoriografica a Craciunului este inregistrata in Roma anului 354.
Inainte de asta, pe teritoriul Imperiului Roman se celebrau Saturnaliile, sarbatori pagane care ocupau o buna parte a lunii decembrie. Aceste sarbatori frapau prin destrabalarea si excesele lor, asa ca Biserica Crestina, recent devenita singura religie a Imperiului si cautand noi moduri de a atrage credinciosi, a adoptat o strategie inteligenta. Asociind Craciunul cu Saturnaliile (in purul stil “interpretatio Romana”), au castigat adepti, care insa au pastrat o parte din traditiile lor.
Cu mult inainte de crestinism, cultul Asheira venerau natura si decorau copaci adusi din padure. Biserica Crestina a tolerat aceasta practica si chiar a “imbracat-o” in straie noi. Politeistii scandinavi de asemenea decorau brazi (carora le atribuiau proprietati magice) pentru a speria diavolii.
Dar este frumos de retinut ca bradul nemuritor este un simbol univerasal. Oamenii din toate culturile au simtit o afinitate spre acest simbol. Egiptenii, chinezii si evreii decorau de asemenea copacul cu cetina tot verde.