Rezervari telefonice
+4 0733  311   177
+4 0244 520 488

Cetatile dacice din Muntii Orastiei (partea a doua)

cetate-blidaru

Astazi ne cotinuam seria de articole despre cetatile dacice din Muntii Orastiei inceputa saptamana trecuta.

Cetatea Costesti-Blidaru

Localizata pe malul stang al Apei Gradistei, aceasta cetate e formata din doua incinte, legate intre ele, adunand sase turnuri de aparare.

Intrarea se face prin turnul I, si a fost conceput astfel incat sa impiedice desfasurarea fortelor inamice, acestea fiind obligate sa coteasca spre dreapta si sa-si expuna flancul. Aceasta constructie a necesitat eforturi uriase.

Cetatea Blidaru a avut un rol strict militar – la fel ca cetatea de la Costesti – si se pare ca aceasta rigoare arhitectonica a insemnat ca aceasta nu poate fi cucerita de catre romani, soldatii din interior abandonand cetatea doar cand au ramas fara apa si hrana. Pe langa cetatea propriu-zisa s-au descoperit si ramasitele multor alte turnuri izolate care stateau de veghe in vaile masivului.

Cetate a fost ridicata in doua etape si s-ar parea ca la constructia ei au participat si mesteri greci. Considerand perioada in care a fost ridicata, cetatea Blidaru a fost o capodopera defensiva, toate constructiile din interiorul acesteia putand fi folosite in lupta. Chiar si plafoanele incaperilor erau concepute pentru a sustine masini de razboi.

Tot aici se mai gaseste inca o constructie unica in lumea dacica – fiind construita ori de catre un mester roman sau cel putin sub indrumarea acestuia – o cisterna de apa, constructie ridicata in afara fortificatiei care era aprovizionata de catre un izvor. Stim ca aceasta cisterna este cel putin de inspiratie romana deoarece interiorul acesteia era acoperit cu un strat impermeabil format din var, nisip si caramida sfaramata – o caracteristica tipic romana.

Cetatea Costesti-Cetatuie

Aceasta este una dintre cele 6 fortarere care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO de la noi din tara. A fost construita in secolul I I.c. Avand scop de aparare. Cetate are un puternic caracter defensiva, desi la baza avea o mare asezare civila deoarece era resedinta obisnuita a regilor daci transilvaneni. Ea mai apara si drumul inspre Sarmuzegetusa.

Share

Comments

comments

Acest articol a fost publicat in Blog.