In primul weekend din iunie, pe 5 iunie 2016, romanii sunt invitati sa iasa la vot pentru a-si alege primarii, prefectii si consilierii locali. Astazi, toate persoanele peste 18 ani din Romania au dreptul egal de a-si manifesta alegerea. Dar ne gandeam ca alegerile locale ar fi o ocazie excelenta sa povestim despre istoria votului in Romania. Ce parere aveti? Merem la vot?
Istoria votului incepe ca o expresie a democratiei (demos – popor, kratos – putere). Este cea mai pura dovada a echitatii si un drept castigat cu greu.
In Romania, primele manifestari de vot se bazau pe avere. Se intampla prin secolele XVIII-XIX, iar forma se numea “vot cenzitar”. Censul presupunea ca votantul sa aiba o anumita avere pentru a i se acorda dreptul electoral. Cetatenii saraci nu aveau acces la vot direct, ci erau reprezentati. Desigur, femeile nu votau. Prin Conventia de la Paris din anul 1858, dupa Razboiul Crimeei, s-a scazut varsta de vot de la 30 la 25 de ani si s-a introdus votul universal (dar desigur, doar pentru barbati).
Legea Electorala din anul 1864 a pus bazele viitoarelor alegeri moderne. Votantii erau inca grupati in alegatori directi si indirecti (prin reprezentanti). Exista o taxa pentru cei ce doreau sa fie alegatori directi.
Dar cine erau alesii? Intre 1895 si 1919, s-a practicat “rotativa guvernamentala”, ceea ce insemna ca Partidul Conservator si Partidul Liberal alternau la guvernare. Mai tarziu, din ce in ce mai multe partide au aparut si si-au putut propune candidatii, asa cum o fac astazi.
Revenind la dreptul femeilor de a vota, am dori sa va anuntam ca sufragetele nu au trait doar in America! Cateva dintre ele au militat si pentru acordarea dreptului la vot cetatenilor de sex feminin. Prin Constitutia lui Carol II din anul 1938, femeile primeau acest drept.
Astazi, toti cetatenii romani au drept la vot, dar prea putin vad asta ca pe o obligatie sociala. Mergem la vot? Decizia apartine fiecaruia, dar e bine sa ne amintim si de vremurile cand aceste drepturi nu ne erau date tuturor.
