In societate, traim simbolic mai mult decat ne-am imagina. Poate ca spiritualitatea umana este mai puternica decat ne-am imagina. In prag de sarbatori, ma gandeam ca ar putea fi interesant sa vedem care sunt originile traditiilor de Craciun.
Vorbeam data trecuta despre faptul ca data de 25 decembrie a fost aleasa doar conventional pentru a celebra Nasterea Domnului Iisus. Data coincide cu vechiul festival pagan al Saturnaliilor, convertit ulterior in sarbatoare religioasa crestina.
Spuneam de asemenea ca Mos Craciun este o compilatie intre figura Sfantului Nicolae si aceea a zeului pagan al iernii. In cultele pagane germane si celtice, panteonul era condus de Woden, tatal cunoscutilor zei Thor si Balder, a carui descriere fizica e foarte asemanatoare cu aceea a Mosului: barba alba, lunga si haine de iarna.
Cat despre imaginea batranului rubicond cu roba rosie, el este o creatie… partial literara, partial comerciala. In 1822, doctorul Clement Moore a publicat un poem in care vorbea despre Mos Craciun coborand pe horn si umpland sosetele copiilor cu jucarii. Bazandu-se pe aceasta descriere, desenatorul bavarez Thomas Nast a creat mai bine de 2000 de ilustratii cu Mos Craciun.
Numai ca Mosului ii lipsea ceva: nu avea costumul rosu! Acesta a fost introdus in 1931, in vestita reprezentare a lui Mos Craciun in reclama corporatiei Coca Cola. Imaginea lui Mos Craciun era completa!
Clopoteii sunt un motiv popular in traditia internationala de Craciun. Dar de unde vin – sau mai bine zis, de unde se aud? Din biserici. In trecut, clopotele chemau oamenii la slujba la prima ora a diminetii. In Anglia victoriana, colindatorii chiar cantau adesea din clopotei melodii vesele de Craciun. Astazi, zvonul lor il vesteste tot pe Mos Craciun.
Iar vascul are o origine pagana. Preotii druizi ii atribuiau proprietati magice. Nu stiu sigur daca asta e adevarat, dar cred ca nu strica sa iti saruti alesul sub o ramura de vasc de anul nou!
