Obiective turistice – Lacul Ochiul Beiului

Lacul Ochiul Beiului sta linistit la adapostul Muntilor Aninei si Locvei, asteptandu-si vizitatorii ademeniti de claritatea apei sale. Totusi traseul pana acolo este unul destul de anevoios, cei care se incumeta sa-l strabata se vor bucura ca au facut-o, ramanand pe loc vrajiti de peisaj si vor intelege de ce locul a nascut legend in legatura cu crearea acestuia.

Lacul Ochiul Beiului – Origini

Originea lacului este una carstica si face parte din Parcul National Cheile Nerei Beusnita, fiind localizat in Muntii Aninei, pe Valea raului Beu unde acesta se intalneste cu Beusnita.

Daca se porneste din cartierul de sud al Aninei – Steierdorf – si se merge pe traseul marcat cu banda albastra, veti merge cam patru ore pana la destinatie, trecand pe la Sasca Romana.

Bazinul raului Beu are mai multe nume de la locul de unde izvoraste pana unde ajunge sa se verse.

Lacul este situat la o altitudine de 310 metri si se gaseste intr-o ‘cuva’ ovala care-i da aspectul unui mic crater, cu o adancime de 3.6 metri si un diametru total de 15 metri. Culoarea apei este verde albastra, foarte clara totusi, si nu ingheata nici in timpul iernii datorita izvorului care alimenteaza lacul in permanenta. Pe timp the iarna lacul este adapostul a numeroase rate salbatice si pasari migratoare.

Legendele Lacului

Prima legenda spune ca o fata foarte frumoasa de prin acele locuri a fost rapita si necinstita de un tanar nobil al Imperiului Otoman si ea si-a luat zilele ca urmare. Cand tanarul a vazut ce s-a intampla a inceput sa planga si din lacrimile lui s-a nascul lacul.

O alta legenda spune ca tinuturile erau odinioara stapanite de un pasa rau, care avea un baiat de o frumusete rara cu ochi de un albastru patrunzator. Acesta mergea adesea la vanatoare pe tinuturile tatalui sau, si intr-una din zile s-a indragostit de o fata care era cu mioarele la pascut. Pasei nu i-a placut acest lucru si a ordonat ca fata sa fie ucisa. Baiatul a plans la capataiul acesteia si si-a luat viata, astfel lacul nascandu-se din lacrimile si din durerea sa, pastrand culoare ochilor sai.

Astazi se spune ca in noaptea de Sanziene ielele se aduna si danseaza in jurul lacului si se imbaiaza in albastrul cristalin al acestuia.

Share
Acest articol a fost publicat in Blog.