Transfagarasanul are o lungime de 151 de kilometric, si se serpuie printre munti si nori, incepandu-si drumul in judetul Arges si terminandu-se intre Sibiu si Brasov.
Este una dintre mostenirile perioadei comuniste, fiind construit in patru ani, si se spune ca multi soldati si muncitori si-au dat viata pentru construirea acestui drum – datele oficiale mentioneaza 40 de oameni care au murit la construirea Transfagarasanului.
In jur de 3 milioane de tone de roca au fost dislocate si peste 290.000 de metri cubi de material au fost utilizate pentru zidarie. Constructia si escavatia tunelului Capra-Balea a rezultat in 41.000 metri cubi de roca.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte mosteniri din perioada comunista, Transfagarasanul este nu doar o mostenire utila si inca functionala, dar si una spectaculoasa. Mai merita mentionat faptul ca pana la constructia acestui drum, aceasta regiune a muntilor nu putea fi traversata nici cu calul.
Numele si-l trage, destul de evident, de la faptul ca traverseaza Muntii Fagaras, similar cu Transalpina care ajunge pana la inaltimea de 2145 – Transfagarasanul ajunge doar pana la 2042, dar este asfaltat in totalitate, spre deosebire de Transalpina – dar despre acel drum intr-un articol viitor.
Traseul Transfagarasanului porneste din comuna Bascov, trece prin fata hidrocentralei Vidraru, si apoi urca spre Cetatea Poenari. Drumul are trei tunele scurte, trece pa langa Cascada Capra, si-apoi trece pe la Balea Lac. Tunelul Balea este cel mai lung din tara – neiluminat si neaerisit – e inalt de 4.4 metri si lat de 6 metri plus trotuar de un metru.
Rezervatia naturala Lacul balea si Golul Alpin sunt dispuse pe partea de nord a drumului, iar dupa ce trecem de lacul Balea si cascada cu acelasi nume, ajungem la portiunea de drum cuprinsa intre Piscul Negru si Cascada Balea – acesta este inchis pe perioada iernii totusi, totusi poate fi vizitat. In aceasta perioada vizitatorii ajung la Cabana Balea cu telecabina.
