Astazi, Sarbatoarea Invierii Domnului este una dintre cele mai importante momente din calendarul crestin, dar este bine sa ne amintim, macar de dragul istoriei, ca inainte de ziua de azi au trecut multe secole si ca primavara se celebra ca si acum, numai ca sarbatoarea avea o alta semnificatie. Originile crestine si pagane ale Pastelui se impletesc astazi intr-un amalgam eclectic, dar armonios. Totusi, este ineteresant sa le deosebim.
La fel de interesante sunt si originile traditiilor de astazi. Majoritatea dintre acesetea isi au radacinile adanc impamantenite in practica pagana. Iata cateva simboluri:
Simpaticul iepuras de Paste este inofensivul simbol al sarbatorilor pascale astazi. Azi, el este intruchipat alaturi de ousoare multicolore si cosulete cu aranjamente. Dar iepurasul a fost un simbol al primaverii inca din vechime. La popoarele germanice, el era simbolul unei zeite a fertilitatii, Eostre. Iepurasul este faimos tocmai pentru fabuloasa sa fertilitate.
Tot germanii, emigrand spre America, au venit si cu nastrusnica idee a unui iepuras care face oua, originea iepurasului cu oua. (Oare or fi fost de ciocolata si invelite in staniol? Nimeni nu poate stii.).
Ouale colorate, incondeiate sau altfel decorate au de asemenea origini ancestrale. Acestea erau tot un simbol al primaverii si renasterii. Astazi, ele se ofera in numele Mantuitorului, iar culoarea rosie simbolizeaza Sangele Domnului.
Pasca, prajitura sau mai bine zis painea coapta de Paste este de asemenea o traditie veche. In Vechiul Testament, sunt mentiuni ale acestei paini coapte cu ocazia sarbatorii Pesatului.
In vechea Roma, o serie de rituri pagane urmareau motivul invierii. Spre exemplu cultul lui Cybele o venera pe zeita virgina care murea si renastea an de an intr-un festival care avea loc in jurul Echinoctiului. Cand crestinii au capatat popularitate, sarbatoarea Invierii Domnului a inlocuit venerarea zeilor pagani, dar petrecerile de primavara, desi au imbracat o haina spirituala, s-au pastrat is in lumea laica.
